Tusea persistentă este tusea care durează mai mult de trei săptămâni, iar această limită este pragul de la care medicii recomandă de obicei o evaluare. Cele mai multe tuse apar după o răceală și se sting singure în 1–3 săptămâni. Când tusea continuă dincolo de acest interval, cauza poate fi una banală, dar poate fi și o afecțiune care are nevoie de diagnostic și tratament.
Cum se clasifică tusea după durată?
La adulți, tusea se împarte după durată în tuse acută, sub trei săptămâni, tuse subacută, între trei și opt săptămâni, și tuse cronică, peste opt săptămâni. Clasificarea contează pentru că fiecare categorie are alte cauze probabile.
| Tipul tusei | Durata | Cauze frecvente |
|---|---|---|
| Acută | Sub 3 săptămâni | Răceală, gripă, alte infecții respiratorii |
| Subacută | 3–8 săptămâni | Tuse care persistă după o infecție, sinuzită |
| Cronică | Peste 8 săptămâni | Scurgeri nazale posterioare, astm, reflux, fumat, unele medicamente |
La copii, pragul pentru tusea cronică este de regulă mai scurt, de aproximativ patru săptămâni, iar evaluarea se face la medicul pediatru.
De ce tusea mai durează după o răceală?
Tusea de după o infecție respiratorie poate dura câteva săptămâni pentru că mucoasa căilor respiratorii rămâne iritată și mai sensibilă după ce virusul a dispărut. Este o tuse de obicei seacă, mai supărătoare noaptea, la aer rece, la vorbit mult sau la râs. Fără febră, fără dificultăți de respirație și cu o ameliorare de la o săptămână la alta, ea se stinge de multe ori singură, însă o tuse care trece de trei săptămâni merită discutată cu medicul de familie, mai ales la fumători, foști fumători și la persoanele peste 40 de ani. Prevenirea infecțiilor sezoniere, inclusiv prin vaccinarea antigripală înainte de sezonul rece, reduce numărul episoadelor de acest fel.
Care sunt cauzele obișnuite ale tusei cronice?
La adulții nefumători, tusea cronică are cel mai des una dintre trei cauze: scurgerile nazale posterioare, astmul și refluxul gastroesofagian. Uneori sunt implicate două dintre ele în același timp.
- Scurgerile nazale posterioare: secrețiile din nas și sinusuri coboară în gât și declanșează tusea, mai ales dimineața.
- Astmul: poate apărea doar sub formă de tuse, mai ales noaptea, la efort sau la aer rece.
- Refluxul gastroesofagian: conținutul acid din stomac irită căile respiratorii, uneori fără arsuri evidente.
- Fumatul: produce o tuse cronică matinală, cu secreții, care nu trebuie considerată normală.
- Unele medicamente pentru tensiune: inhibitorii enzimei de conversie pot provoca o tuse seacă, iritativă; tratamentul se modifică doar de medicul care l-a prescris.
Menținerea sănătății plămânilor ține și de obiceiuri, descrise în articolul despre cum se poate îmbunătăți respirația și reduce riscul afecțiunilor pulmonare.
Ce semne de alarmă cer un consult rapid?
Tusea însoțită de sânge în spută, de dificultăți de respirație sau de durere în piept trebuie evaluată medical fără amânare, indiferent de durată. Alte semne care cer un consult rapid sunt:
- febra care revine sau durează mai mult de trei zile;
- scăderea în greutate fără o cauză cunoscută și transpirațiile nocturne;
- răgușeala care persistă peste trei săptămâni;
- schimbarea caracterului unei tuse vechi la un fumător sau fost fumător;
- respirația șuierătoare apărută pentru prima dată.
Dificultatea severă de respirație sau buzele vineții sunt urgențe. Diferența dintre situațiile pentru medicul de familie și cele pentru serviciile de urgență este explicată în ghidul despre cum se alege între medicul de familie, permanență și urgențe.
Ce investigații se fac pentru tusea persistentă?
Evaluarea tusei persistente începe de obicei la medicul de familie, cu discuția despre istoric și examinarea clinică, urmate, la nevoie, de o radiografie pulmonară. În funcție de rezultate, pacientul poate fi trimis la pneumolog, la medicul ORL sau la gastroenterolog. Investigațiile frecvente includ spirometria, care măsoară cât aer și cât de repede poate fi expirat, analizele de sânge și, mai rar, tomografia toracică.
Consultul este mai eficient când pacientul notează dinainte de când tușește, dacă tusea este seacă sau cu secreții, în ce momente ale zilei se agravează, ce medicamente ia și dacă fumează. Lista de pregătire din articolul despre cele zece minute dinaintea consultului se potrivește bine acestei situații. Siropurile de tuse luate pe cont propriu pot masca simptomele, așa că este util ca medicul să afle ce s-a încercat deja.
