Mersul cu cârje este sigur atunci când cârjele sunt reglate la înălțimea corectă și pașii urmează o ordine fixă, stabilită în funcție de cât sprijin are voie să primească piciorul afectat. Greutatea corpului se sprijină pe mâini, nu pe axile. Regula de bază pentru scări este ca piciorul sănătos să urce primul și piciorul afectat să coboare primul, împreună cu cârjele.
Cum se reglează corect înălțimea cârjelor?
Cârjele sunt reglate corect când, în poziție dreaptă, cu brațele lăsate pe lângă corp, mânerul ajunge la nivelul încheieturii mâinii, iar cotul rămâne ușor îndoit atunci când mâna prinde mânerul. Reglajul se face cu încălțămintea purtată zilnic.
| Tip de cârjă | Reper pentru mâner | Reper suplimentar |
|---|---|---|
| Cârjă cu sprijin pe antebraț | La nivelul încheieturii mâinii | Brățara se așază puțin sub cot, fără să împiedice îndoirea lui, la reperul indicat de kinetoterapeut |
| Cârjă axilară | La nivelul încheieturii mâinii | Între axilă și partea de sus rămân 2–3 degete |
| Baston | La nivelul încheieturii mâinii | Se ține în mâna opusă piciorului afectat |
La cârja axilară, sprijinul pe axile apasă pe nervii și vasele din zonă și poate provoca amorțeală în mână. Partea de sus se strânge între braț și torace, iar greutatea se transferă prin mâini.
Ce înseamnă sprijinul parțial sau lipsa sprijinului?
Gradul de sprijin arată câtă greutate are voie să primească piciorul afectat și este stabilit de medicul ortoped sau de kinetoterapeut. Termenii folosiți frecvent sunt următorii:
- Fără sprijin: piciorul afectat nu atinge solul.
- Sprijin atingere: laba piciorului atinge ușor solul, doar pentru echilibru.
- Sprijin parțial: se încarcă o parte din greutate, uneori precizată în kilograme; un cântar de baie ajută la învățarea senzației.
- Sprijin după toleranță: se încarcă atât cât permite durerea.
Trecerea de la un grad la altul se face doar la recomandarea medicului, după control și, uneori, după o radiografie.
Cum se merge cu cârjele pe teren plat?
Pe teren plat, cârjele se duc înainte primele, apoi urmează piciorul afectat, iar la final piciorul sănătos. Pașii se fac astfel:
- Ambele cârje se așază înainte, la o distanță scurtă, cam cât un pas obișnuit.
- Piciorul afectat se aduce între cârje, cu sprijinul permis.
- Greutatea trece pe mâini, iar piciorul sănătos pășește înainte, puțin peste linia cârjelor.
Privirea rămâne înainte, nu în jos, iar pașii mici sunt mai siguri decât cei lungi. La întoarcere, corpul se rotește cu pași mărunți, fără pivotare pe piciorul afectat.
În ce ordine se urcă și se coboară scările?
La urcare, piciorul sănătos urcă primul, iar piciorul afectat și cârjele urmează; la coborâre, cârjele și piciorul afectat coboară primele, iar piciorul sănătos vine după ele. Formula ușor de reținut este „cel bun urcă spre cer, cel rău coboară spre pământ”. Când există balustradă, o mână se sprijină pe ea, iar cealaltă folosește o singură cârjă; a doua cârjă se ține în aceeași mână, orizontal, sau este dusă de un însoțitor.
Primele urcări se fac de preferință cu un însoțitor așezat sub pacient, pe treapta inferioară.
Cum se trece de la pat sau scaun la mers?
Ridicarea de pe scaun se face cu împingere în ambele brațe ale scaunului, cu cârjele ținute într-o singură mână sau sprijinite la îndemână, apoi cu preluarea câte unei cârje în fiecare mână după obținerea echilibrului. Așezarea urmează ordinea inversă: spatele genunchilor atinge scaunul, cârjele se strâng într-o mână, iar cealaltă mână caută brațul scaunului.
Ce greșeli întârzie recuperarea?
Recuperarea este întârziată mai ales de greșelile care suprasolicită piciorul sau alte articulații:
- sprijinul mai mare decât cel permis, din grabă de a renunța la cârje;
- mersul fără cârje prin casă, „doar câțiva pași”;
- papucii fără spate și covoarele mobile, care favorizează căderile;
- imobilizarea excesivă, fără exercițiile recomandate pentru restul membrului.
Programul de exerciții care însoțește mersul cu cârje este descris în ghidul despre kinetoterapia după operație. După o entorsă, etapele în care cârjele se reduc treptat sunt explicate în articolul despre gleznă săptămână cu săptămână și în cel despre recuperarea corectă după o entorsă de gleznă. Durerea care crește, umflarea accentuată sau amorțeala în mâini sunt motive de discuție cu medicul sau cu kinetoterapeutul.
