Spitalizarea de zi este o formă de îngrijire în spital în care pacientul vine pentru investigații, proceduri sau tratamente care durează câteva ore și pleacă acasă în aceeași zi, fără să rămână internat peste noapte. Ea se folosește atunci când îngrijirea are nevoie de dotările și personalul unui spital, dar nu și de supraveghere continuă. Pentru pacient înseamnă mai puțin timp petrecut în spital, iar pentru spital, paturi disponibile pentru cazurile care chiar au nevoie de ele.
Ce înseamnă spitalizarea de zi?
Spitalizarea de zi înseamnă că pacientul este înregistrat în spital pentru o perioadă limitată din zi, primește îngrijirea programată și este externat după câteva ore, cu un document care descrie ce s-a făcut. Unele cazuri presupun o singură prezentare, altele mai multe vizite eșalonate, de exemplu ședințe repetate ale aceluiași tratament. Serviciile se acordă în secții sau compartimente organizate special, în spitale publice și private.
Prin ce diferă spitalizarea de zi de internarea clasică și de ambulatoriu?
Spitalizarea de zi se situează între consultul din ambulatoriu și internarea clasică: oferă resursele spitalului, dar fără noaptea petrecută în salon.
| Forma de îngrijire | Durata obișnuită | Pentru ce se folosește |
|---|---|---|
| Ambulatoriu de specialitate | Un consult, de regulă sub o oră | Diagnostic, control, ajustarea tratamentului |
| Spitalizare de zi | Câteva ore, fără înnoptare | Investigații complexe, proceduri minore, tratamente perfuzabile |
| Spitalizare continuă | Una sau mai multe zile | Intervenții chirurgicale majore, boli care cer supraveghere permanentă |
Pregătirea pentru o internare de mai multe zile este mai amplă și este descrisă în ghidul despre internarea programată în spital.
Ce tratamente și investigații se fac în spitalizare de zi?
În spitalizare de zi se fac în general proceduri care nu cer anestezie generală prelungită și după care pacientul își revine în câteva ore. Lista exactă diferă de la un spital la altul și depinde de dotări și de regulile de decontare, dar exemplele obișnuite includ:
- tratamente perfuzabile administrate în cure, inclusiv unele tratamente oncologice;
- investigații endoscopice digestive, cu sau fără sedare;
- intervenții chirurgicale minore, cum ar fi excizia unor formațiuni mici ale pielii;
- unele proceduri oftalmologice, de exemplu operația de cataractă în multe centre;
- evaluări care adună într-o singură zi analize, imagistică și consulturi de specialitate.
Medicul care recomandă procedura stabilește dacă situația pacientului permite spitalizarea de zi sau dacă este mai sigură internarea clasică, ținând cont de vârstă, de bolile asociate și de sprijinul de acasă.
Ce documente sunt necesare pentru spitalizarea de zi?
Pentru spitalizarea de zi decontată prin sistemul public de asigurări de sănătate, pacientul are nevoie de regulă de un bilet de trimitere, de actul de identitate și de dovada calității de asigurat. Trimiterea este emisă de medicul de familie sau de medicul specialist, în funcție de serviciu. Pentru situațiile neclare, secretariatul secției sau biroul de internări poate confirma ce acte se cer.
Este util ca pacientul să aibă la el și rezultatele investigațiilor anterioare, lista completă a medicamentelor pe care le ia și scrisorile medicale de la alți specialiști. Întrebările despre procedură se pot pregăti dinainte, la fel ca pentru o primă consultație la un medic specialist.
Cum se pregătește pacientul pentru ziua procedurii?
Pregătirea pentru o zi de spitalizare se face după instrucțiunile primite la programare, care pot include post alimentar, oprirea temporară a unor medicamente sau o anumită pregătire a intestinului. Medicamentele cronice nu se întrerup din proprie inițiativă; decizia aparține medicului.
- Pacientul ajunge la ora indicată, nu mai devreme sau mai târziu, pentru că programul secției este organizat pe intervale.
- După sedare sau anestezie, pacientul nu conduce de regulă timp de cel puțin 24 de ore sau cât indică medicul, așa că are nevoie de un însoțitor.
- La externare primește o scrisoare medicală cu recomandările pentru acasă și cu data controlului următor.
Dacă după întoarcerea acasă apar febră, sângerare, durere care se accentuează sau dificultăți de respirație, pacientul contactează secția sau se adresează serviciilor de urgență. Diferența dintre aceste situații și cele care pot aștepta medicul de familie este explicată în ghidul despre alegerea între medicul de familie, permanență și urgențe.
